Despre expresia “mai bine taci decât să îngăimezi vreo prostie”
Ai mai auzit asta, nu-i așa?
Cum te simți când o autoritate fie ea părinte, profesor, șef sau altă persoană semnificativă o enunță?
Îți spun eu: nesigur, în dificultate, temător, condiționat.
Ce alegem să facem, adesea, când autoritatea ne indică care e răspunsul dezirabil?
NE CONFORMĂM!
Aici, în mod aproape evident, conștient sau mai puțin, e o invitație la tăcere. În mintea celui ce o folosește continuă cu ”nu am chef, timp, nervi să mai ascult vreo prostie sau să trebuiască să o iau de la capăt cu explicațiile așa că mai bine îl descurajez să vorbească”. Nu mă interesează ce simte el, sunt interesat să mă protejez pe mine.
Va să zică, dacă până acum ți-a trecut prin minte să răspunzi ”mai bine taci decât să îngăimezi vreo prostie”, nu o mai face.
Chiar dacă scopul a fost doar acela de a-l cruța pe cel mic să îți toarne vreo minciună gogonată.
Fii curios permanent ce e în capul lui, iar dacă găsește variante ocolitoare de a-ți răspunde întreabă-te CUM ai CONTRIBUIT TU la asta?!
Ce pot eu să îți garantez e că, participația ta este prezentă. 
