Despre vise și BUCLA ÎNCHISĂ
Nu, nu este un material despre interpretarea viselor, este unul despre capacitățile creierului nostru de a reconstrui realitatea.
Cu toții, noaptea, pătrundem cu mintea pe un teritoriu magic, unul în care imaginăm sau ni se prezintă viața, altfel decât o trăim zi de zi. Unii dintre noi suntem atenți la ce ni se întâmplă nopțile, ba mai mult, suntem preocupați în a urmări diferite semne care ne apar.
Ca să fie mai clar, am să dau un exemplu.
Să presupunem că eu mi-am format o credință conform căreia, când visez păuni, voi primi o veste bună! 
Va să zică, de fiecare dată când îi voi visa, voi aștepta vestea. Si acum se întâmplă ”MAGIA”. Toată ziulica voi căuta vestea bună. Dacă nu voi găsi una care să intre în categoria asta, voi omite faptul că am visat și nu s-a întâmplat.
Dacă, însă, voi primi o veste, voi fi foarte încântată de capacitatea mea de a prezice și voi scrijeli mai adânc această convingere.
La fel se întâmplă și cu prevestirile rele. Le voi uita, de îndată ce nu se vor îndeplini. Dar dacă totuși, va exista această corelație nefericită, voi crede și mai tare în ea. Partea proastă este că, la un moment dat, energia cu care aștept să mi se întâmple ceva rău s-ar putea să îmi distragă atenția de la culoarea semaforului.
Mintea noastră și minunățiile care se petrec în ea.
