Zilnic trecem prin stări de neputință venite din INCAPACITATEA de a gestiona situații cu încărcătură emoțională mare. Se întâmplă adesea pentru că facem CONFUZIE DE ROLURI.
Cum ar fi.
Rolul părintelui în situația specifică: teme de făcut.
Simplificat sună cam așa: el este un elev și are nevoie de un dascăl. Hai să vedem munca unui dascăl. El se ocupa:
-să identifice ce anume nu iese să verifice dacă învățăcelul lui ”cunoaște materia”
-să găsească cea mai bună soluție de aplicare a teoriei sau a cunoștințelor anterioare in practică
-să susțină până la finalizarea sarcinii
-să evalueze înțelegerea, adică să oferă o problemă similară pentru a verifica dacă învățăcelul a priceput
-să ofere încurajări pentru viitor
Dacă constată erori, reia procesul. Dacă ajunge în același loc, ia o pauză și o ia de la început până ce odată evaluat, învățăcelul demonstrează că a înțeles plenar despre ce a fost vorba.
Cum își ajută părintele copilul dintr-un rol de dascăl pe care nu și-l asumă?
-adesea va rezolva problema, el însuși sau cu ajutorul copilul, dar fără a testa cunoștințele teoretice ale acestuia
-nu va ajunge la etapa evaluare, adică nu testează înțelegerea aprofundată
-va încheia cel mai adesea cu o mustrare sau cu un exemplu moralizator.
De ce?
Pentru că el confundă rolurile. Rămâne părinte când rezolvă o temă. Nu își ia ”în serios” ROLUL. Dacă reușești să nu îți ieși din rol, vei percepe schimbări VALOROASE în relațiile semnificative.
Timpul părintelui în situația specifică: teme de făcut
Ce înseamnă asta? Când îl ajuți la teme, pentru a avea cele mai bune rezultate un alt ingredient care trebuie exploatat cum se cuvine este TIMPUL.
E zugrăvit cam așa:
”Timpul acordat temelor în echipa părinte – copil SE NEGOCIAZĂ. Adică: copilul vine cu cererea, împreună evaluăm situația, iar eu, părintele, vin cu oferta!”
Da, cu asta vreau să spun că nu este bine sa vină de 7 ori să îți tot arate ce nu îi iese.
Când ajungem să negociem timpul dedicat temelor, cel mic trebuie să fi trecut deja prin teme și SĂ ȘTIE UNDE anume NU SE DESCURCĂ
Astfel, copilul va învăța în timp 2 chestii esențiale.
- TIMPUL E PREȚIOS și de aceea îl consumăm cu mare atenție
- A ȘTI CE ANUME NU PRICEPI E CRUCIAL când ai nevoie de ajutor.
Acestea sunt premise care îl vor diferenția hotărâtor de cei care nu au astfel de obișnuințe și îl vor face EFICIENT si ORGANIZAT.
Încearcă!
Calitățile de dascăl ale părintelui în situația specifică: teme de făcut
Cum adică? Când îl ajuți la teme, așa cum probabil ai văzut în postările mele, trebuie să joci rolul unui învățător și nu cel al unui părinte. Ca să faci bine asta, e nevoie să îți pui la bătaie abilități precum:
- Să scotocești prin mintea copilașului
- Să găsești conținuturi pe care le știe
- Să te folosești de acestea pentru a așeza informația nouă și pentru a rezolva tema
- Să încurajezi permanent progresul făcut
Apoi, de bine ce i-ai dat colacul, azvârle-l în apa. Adică, dă-i ceva similar de făcut. Ca să priceapă că se pricepe. Da, da, exact cum ai auzit. Să prindă curaj. Să fie sigur ca știe să facă acum. Să nu îi mai fie teamă de tipul acela de exercițiu.
Știu, îți ia mai mult timp decât de așteptai, dar odată ce ai pus primele cărămizi, restul merge de la sine.
P.S. Dacă ti-e mai comod să urmărești informația video, găsești materialele mele și pe Instagram!
Zi inspirată să ai!