Impartasire (2)

Ei bine, unul dintre subiectele potrivite acestei săptămâni în special, pentru poveste și conexiunea la ai voștri mici este, pentru mine, ”TRĂDAREA”.

Până și cuvântul însuși e greu de primit, dar apoi povești care să îl ilustreze! 🙂

Și totuși, a pricepe dimensiunile acestui ACT încă de fraged, te scutește de multă suferință inutilă.

Or fi oamenii răi pentru că așa s-au născut?

Or vrea oamenii să îți facă rău pentru că, la gândul că tu vei suferi, ei se vor bucura?

Există răutate cu care vii încă din burtica mamei și nu găsești altceva mai bun de făcut pe lumea asta decât să o pui în practică?

Astea sunt câteva dintre întrebările pe care cei mici nu au capacitatea de a le enunța, dar, undeva în mințișoara lor, se confruntă cu ele într-un fel sau altul.

Găsește prilej de poveste și mărturisire.

Că pornești de la povestea trădării lui Iisus sau că îi împărtășești cât de greu ți-a fost când ai simțit-o pe propria piele, oricum ar fi , e un prilej pentru o înțelegere mai bună. Cât despre momentul acela în care, fără să vrei să faci pe cineva să sufere ai făcut-o pentru că mult mai important a fost să fii tu bine într-o anumită situație și nu ai avut energie suficientă să te gândești la suferința altuia, e bine de știut atât pentru relația dintre voi cât și pentru a pricepe, cu așezare, că PUTEM GREȘI și când o facem, nu suntem infinit răi ci doar prea concentrați pe binele nostru.

Și uite așa, dezvoltăm îngăduință, așezare, iertare, înțelegere și lipsa unei judecăți crunte în suflețelele cărora le-am dat ființă și pentru care ne dorim, permanent, tot binele din lume!

psihologa.ro

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *