Intuitiv 4

Plictiseala este o senzație de disconfort provocată de lipsa unei ocupații. Cât este de potrivit să îi lăsăm pe ai noști mici să trăiască această stare de minima frustrare?

Eu pariez pe oferta pe care o face ieșirea din plictiseală de unul singur, însă cu o singură condiție esențială. Plictiseala să nu fie încă de la bun început o pedeapsă. Adicătelea, dacă îi interzici accesul la chestii care îi plac, din senin, pentru că așa crezi tu de cuviință, fără să îl previi, fără să exprimi înțelegere față de nevoia lui de a se opune, nu ai cum să te aștepți că stare de frustrare trăită în urma interdicției va deveni una creatoare. N-are cum!

Mogâldeața trebuie să fie obișnuită cu momente în care pur si simplu nu are de lucru și este încurajată să își caute de către părinți care nu îl alungă, nu îl incriminează, nu îi minimizează starea de disconfort și nici nu îi furnizează pe bandă rulantă alternative. Dacă micuțul meu plictisit va fi acceptat să mă însoțească cumințel în timp ce eu îmi petrec timp de calitate investindu-l in hobby-ul meu, e foarte posibil să intuiască repedă că secretul e să găsești ceva interesant de făcut. Uneori e nevoie să îl însoțești perioade scurte de timp pentru a depăși mici dificultăți cu care se confruntă până prinde gust să modeleze, să deseneze, să facă puzzle, să construiască sau orice ideea combinată între acestea care înseamnă timp de calitate cu el însuși, dar trebuie ca el să manifeste interes și să îți ceară sprijin.

E atât de intuitiv. Trebuie doar să îți dai un pic de timp să observi!

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *