Când copilul tău de 2 ani numără, știe culorile în 2 limbi străine poate să imite sunete asemănătoare cu o gașcă generoasă de animale, dar
– nu întoarce capul când îl strigi,
– nu te bagă în seamă când îl rogi să se așeze câteva momente lângă tine și
– nu răspunde la întrebări pe care I le adresezi
pentru că zici tu, mândru, ”e un tip cu personalitate”.
Voi presupune că treaba ta este mai degrabă să te salvezi pe tine, cel mic care te-ai simțit cândva copleșit de norme și reguli sau ce or mai fi fost…
DAR NU VOI PRESUPUNE că îi facilitezi micuțului tău adaptarea la lumea asta cu bune și rele căreia va fi pus în situația de a-I face față o viață!
Iar tu, mă crezi sau nu pe cuvânt, nu îi vei fi suficient! 
