Au trecut sărbătorile, zilele astea pline de prezent, de împreună, de drag, dar mai ales bun! 
Probabil, fiecare dintre noi ne-am propus să le facem memorabile, într-un fel sau altul! Înțeleg prin asta – ”să ne fie atât de bine încât, peste câțiva ani, să ne putem aduce aminte cu drag o parte dintre emoțiile pozitive trăite în primăvara lui 2023 și să ne simțim recunoscători pentru asta!”.
Timpul petrecut cu ai noștri mici și mari ne rămâne mai bine întipărit în minte când:
– Fie întâmplările/ acțiunile/locurile/persoanele sunt foarte diferite de ceea ce se întâmplă în viața noastră de zi cu zi
– Fie, deși practic nu a fost aproape nimic senzațional, noi, adulții, am reușit să CREĂM CONTEXTUL întipăririi acestor amintiri, ”pentru totdeauna” în memoria afectivă a familiei noastre
Dacă și ție și se pare interesant SĂ CONSERVI ENERGIE BUNĂ, amintiri dintr-o anumită de etapă de viață, iubire împărtășită cu persoane care mai devreme sau mai târziu nu vor mai avea forța, vigoarea, inspirația pe care o au în prezent și ai vrea să faci asta atât pentru suflețelul tău cât și pentru cel al pruncilor tăi, există câteva tehnici validate științific, în afara celor pe care le folosești adică, bibliotecile tale video!
Am să îți las aici una. E în aceeași măsură provocativă și incitantă, o modalitate excelentă de a vă conecta unii la alții și ce să vezi, are șanse mari ca produsele ei să dăinuiască decenii întregi!
Presupune doar un pic de îndemânare și o vom numi – MOBILIZAREA EFORTULUI COGNITIV!
– Cum adică?!
Să zicem că sărbătorile voastre au fost oarecum liniare. Ați și pus mult preț pe odihnă în acest an!
Va să zică, după ce v-ați întors cu lumină acasă la bunici, ați luat masa, apoi a doua zi cam toate s-au învârtit în jurul aceleași mese plus o plimbare scurtă, că a plouat! În ultima zi petrecută împreună tot bucatele v-au adunat! Adulții au fost puțin îngrijorați în legătură cu silueta lor, dar cam atât.
Bun, și dacă îți dai un pic de timp acum, când umbra uitării nu s-a așternut încă:
Mai ții încă minte?
– care dintre adulți a împărțit lumânările în seara Învierii?
– a cui lumânare s-a stins prima? ce a exclamat bunica?
– cine a spart cele mai multe ouă în prima zi, dar in a doua, la revanșă?
– povestea spusă de bunicul despre ce făcea el când era mic cu ouăle pe care le spărgea?
– ce a zis vecina despre ștergarul de pe masa?
– care au fost cele mai gustoase dintre bucate?
– care a fost momentul în care s-a râs cel mai mult?
– cine a fost cel mai vesel?
Astea sunt doar câteva, foarte puține repere despre cum pot fi repovestite iar si iar momentele din viată noastră.
Ce se întâmplă dacă în drumul spre casă, în mașină, povestim despre ele?
Dar daca revenim și la cina din prima seara de acasă?
Și în week-end după ce am vorbit cu bunica la telefon și i-am cerut și ei părerea cu privire la cel mai gustos fel?
Dar daca repovestim si de 1 mai când ne vin prietenii apropiați în vizită?
Si daca revenim la discuția asta și in concediu, la vară, când ne amintim de cei rămași acasă?
Si la o cină, peste 2-3 luni, ne străduim sa ne aducem aminte cum a răspuns fiecare dintre noi când eram în mașina, în drum spre casă?
ȘI TOT AȘA!
Este despre CONSOLIDAREA CONEXIUNILOR făcând apel și la EFORTUL COGNITIV. Este o mostră de învățare adevărată.
Aici, ne ajută să ne conectăm unii la alții păstrându-ne vii amintirile.
În fapt, este una dintre cele mai bune TEHNICI DE ÎNVĂȚARE ADEVĂRATĂ. Iar a o exersa în joacă, la început, este o alegere excelentă pentru părinți și copii.
Același lucru putem face și cu lecturile de vacanță sau cu capitalele Europei, de ce nu cu istorisiri despre starea de sănătate a celui mic și toate demersurile pe care le-am făcut ca el să aibă o imunitate bună!
Da, e simplu, plăcut, aproape intuitiv și fixează informații semnificative dacă ne dăm silința să o facem conștient, consecvent și cu câteva emoții presărate, cât să îi dea robustețe!
